Investim în digitalizare

Accelerăm transformarea digitală a administrației publice din România

Un pas important pentru realizarea conceptului smart city va fi scanarea stradală 3D a celor 41 de municipii reședință de județ și a municipiului București, acesta fiind un proiect cu o valoare de 65 milioane de euro. Concomitent, în cele 42 municipii, vom realiza și un cadastru subteran, cu o valoare de 65 milioane de euro. Suplimentar, un buget de 2,5 miliarde de lei va fi alocat în vederea realizării băncilor de date urbane, ca sisteme integrate care vor cuprinde date imobiliare și tehnico-edilitare în scopul fundamentării deciziilor pentru dezvoltarea durabilă a localităților. Vor fi cuprinse în acest proiect 800 de unități administrativ-teritoriale, cu o suprafață de 5 milioane de ha.

Educație, transfer de cunoștințe și sprijin pentru a accelera digitalizarea mediului de afaceri

Această direcție va asigura sprijin pentru: creșterea competențelor digitale, crearea de locuri de muncă în sectorul digital și domenii conexe (automatizare, robotică, analiză de date, etc), încurajarea și accelerarea utilizării serviciilor de internet și integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi (inclusiv tehnologii avansate: depozite de date mari – big data, inteligență artificială, cloud în general și „software as service” ca subdirecție strategică).

În contextul în care în prima parte a anului 2020, urmare a măsurilor impuse de necesitatea gestionării crizei sanitare, au avut loc evoluții pozitive semnificative în ceea ce privește digitalizarea României, în perioada următoare se va urmări consolidarea rezultatelor deja obținute și continuarea proiectelor demarate. În completarea acestora, o serie de proiecte vor fi inițiate pentru a răspunde următoarelor priorități:

Crearea hub-ului de interoperabilitate

cuplat cu identificarea și conectarea la acesta a regiștrilor de date de bază (principali). Acest lucru va permite instituțiilor responsabile de un serviciu public să ofere accesul digital fără a mai solicita firmelor informații pe care le dețin alte instituții. De exemplu, ONRC va putea să ofere servicii obținând direct informații de la ANAF, Ministerul Afacerilor Interne sau alte structuri ale Ministerului Justiției. Astfel va fi posibilă nu doar furnizarea mai rapidă a unor servicii publice, ci și cresterea corectitudinii acțiunii publice față de contribuabili, cu efecte în scăderea erorilor administrative care se translatează în costuri nete pentru întreprinderi. Valoarea proiectului este estimată la 10 milioane de euro;

Generalizarea utilizării semnăturii electronice

la nivelul funcționarilor publici din administrația publică, astfel încât aceștia să poată comunica digital cu firmele, scăzând timpul de reacție și facilitând corectarea timpurie a unor posibile erori;

Dezvoltarea unui punct de contact unic efectiv va crește vizibilitatea serviciilor publice,

având ca principal efect scăderea timpului pentru căutarea informației de către firme și cu avantajul încurajării unificării practicii administrative în relația cu firmele și cetățenii. Valoarea proiectului este estimată la 5 milioane de euro;

Introducerea cărții electronice de identitate

și a altor scheme de identificare electronică va permite interacțiunea completă la distanță cu administratia publică, cu efectul clar al scăderii costurilor. Valoarea proiectului este estimată la 20 milioane de euro;

Migrarea serviciilor publice într-un cloud guvernamental,

cu scopul scăderii costurilor firmelor în interacțiunea cu statul și, pe termen lung, chiar a nevoilor de finanțare a unor servicii. Valoarea proiectului este estimată la 45 milioane de euro;

Realizarea sau refacerea sistemelor informatice implicate în „evenimentele de viață” ale cetățenilor și firmelor.

Aspecte esențiale din interacțiunea unei firme cu administrația vor deveni integral digitale: obținerea unor finanțări (ajutor de stat, diferite forme de sprijin, fondul de mediu), înregistrarea unor active (automobile), urmărirea unor procese judiciare, colectarea taxelor, etc;

Dezvoltarea sistemelor de tip Open Data

care vor permite un acces structurat al sectorului privat la patrimoniul de date – inclusiv istorice – al administrației publice;

Realizarea constantă de investiții majore în creșterea capacității de a gestiona riscurile cibernetice.

La nivelul administrației fiscale, printre cele mai importante măsuri implementate pentru digitalizare se numără introducerea ordinului de plată multiplu electronic

pentru instituțiile statului, companii și alte entități private. Acesta poate fi utilizat pentru efectuarea de plăți din conturile deschise la unitățile Trezoreriei Statului prin care își desfășoară activitatea proprie. Prin această măsură au fost eliminate deplasările la ghișeu pentru milioane de reprezentanți ai instituțiilor statului, companiilor și altor entități private.

O măsură mult așteptată pentru transformarea digitală a administrației fiscale este proiectul conectării aparatelor de marcat electronice fiscale.

Procesul a fost început în luna mai 2020. Calendarul conectării caselor de marcat cu jurnal electronic începe cu perioada 1 iulie-30 septembrie 2020 pentru categoria marilor contribuabili. De la 30 septembrie până la 31 ianuarie 2021 vor fi conectate aparatele de marcat electronice fiscale utilizate de operatorii economici din categoria contribuabililor mijlocii și mici. Prin acest proiect informațiile din economie vor fi primite în timp real, iar datele vor fi folosite în cadrul procesului de analiză

Un alt pas important pentru informatizarea ANAF este reprezentat de proiectul SAF-T.

Acest fișier standard de control contribuie la îmbunătățirea calității actului administrativ și sprijină conformarea fiscală a contribuabililor, dar și detectarea și reducerea fraudei fiscale și asigurarea unei analize de risc mai eficiente.

Simplificarea plăților pentru obligațiile fiscale este un alt pilon important în cadrului procesului de digitalizare al administrației fiscale.

Prin strânsa colaborare cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, persoanele juridice au posibilitatea să efectueze plăți cu cardul bancar pe platforma ghiseul.ro. Un alt element nou este reprezentat de interconectarea Spațiului Privat Virtual cu platforma ghiseul.ro în beneficiul celor peste 1,3 milioane de utilizatori ai SPV.

GHISEUL.ro

Doar în 2020, peste 207.000 de noi utilizatori s-au înscris în platformă. Este cea mai mare creștere înregistrată în cei 9 ani de activitate a serviciului. Peste 300 de tipuri de plăți pot fi achitate online prin Ghișeul.ro, odată cu adăugarea plăților pentru permisul de conducere, certificatul de înmatriculare și autorizația de circulație provizorie

Un alt obiectiv este modernizarea platformelor mfinante.gov.ro și anaf.ro.

Pentru site-ul Ministerului Finanțelor Publice a fost demarat un parteneriat cu ONG-ul Code4Romania. Proiectul 35 a fost început în luna mai, noua interfață a site-ului urmând a fi implementată în aproximativ 3 luni. Noul portal va respecta cele mai înalte standarde la nivel european în materie de UX/UI și va seta un nou nivel al calității utilizatorului în materie de site-uri guvernamentale în România.

Transformarea digitală a administrației fiscale și a Trezoreriei

vizează eliminarea deplasărilor, cozilor la ghișeul fizic și transformarea acestora în click-uri pe dispozitivele electronice. Informatizarea va conduce la o interacțiune simplă cu autoritățile statului. Rezultatele digitalizării se vor traduce într-un grad mai mare de transparență, o mai bună colectare a taxelor și impozitelor, o rată mai mică a evaziunii fiscale, eficientizarea și debirocratizarea instituțiilor.