Antonel Tănase la #certCON10: România are nevoie de un Directorat Național de Securitate Cibernetică

Financial Intelligence | 22 octombrie 2020

România are nevoie de un Directorat Național de Securitate Cibernetică, a declarat Antonel Tănase, secretar general al Guvernului, la cea de a 10-a ediție a Conferinței organizate de Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO – #certCON10.

Potrivit domniei sale, România are nevoie de o nouă abordare, matură, fermă, profesionistă în tot ceea ce înseamnă zona civilă a securității cibernetice: “România are nevoie să-și pregătească, să-și motiveze și să-și păstreze oamenii! În cazul de față, vorbim de domeniul IT și al securității cibernetice! Însă, România în general, are nevoie să-și pregătească, să-și motiveze și să-și păstreze oamenii profesionişti!”

Antonel Tănase a mai spus: “Același lucru este valabil și în viața instituțională: se ajunge la un moment de maturizare în care se conștientizează faptul că este nevoie de o nouă instituție, de o abordare cu totul nouă, care să fie capabilă să răspundă cerințelor tot mai multe și complexe ale realității.

Aici vorbim de Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO care, așa cum arătam, sărbătorește a 10-a ediție a Conferinței anuale și care, pe de altă parte, a ajuns la momentul maturizării.

Toți acești aproape 10 ani de existență ai instituției au însemnat creștere, maturizare, înțelegere din ce în ce mai profundă a securității cibernetice la nivel național, la nivel internațional. Au însemnat implementarea Directivei NIS, au însemnat președinția României la Consiliul Uniunii Europene în domeniul securității cibernetice, au însemnat provocările ridicate a ceea ce înseamnă securitatea cibernetică 5G, au însemnat foarte multă cooperare internațională, foarte multă cooperare în plan naţional, au însemnat un efort susținut și determinat pentru crearea unui cadru național de cooperare între zona privată, zona de educație și zona instituțiilor de stat în domeniul securității cibernetice, au însemnat într-un cuvânt pregătirea apariției unei noi institituții, adică apariția Directoratului Național de Securitate Cibernetică”.

În continuare, Antonel Tănase a explicat de ce are România nevoie acum de Directoratul Național de Securitate Cibernetică: “Pentru că România este 6-a țară din lume ca număr de specialiști ce au absolvit facultățile IT din țară, dar, paradoxal, are un deficit de peste 15.400 specialiști IT (și un deficit de 2.200 de specialiști de securitate cibernetică). Peste 43.000 specialiști IT au plecat din România pentru a lucra peste hotare, iar alți 6.100 lucrează online din țară, dar exclusiv pentru firme din străinătate (majoritatea ca freelanceri).

Pandemia COVID-19 a exacerbat acest trend, iar spre deosebire de medici, juriști, farmaciști etc. specialiștii în securitate cibernetică pot lucra permanent online, de la domiciliul propriu, pentru orice organizație sau client din lume. Piața europeană și românească a serviciilor de securitate cibernetică oferă pachete salariale net superioare celor posibile prin grilele de salarizare prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017.

În acest context, noul Directorat va crea cadrul adecvat de lucru pentru specialiștii români în domeniul securității cibernetice, generând o dezvoltare sustenabilă a acestui domeniu la nivel național, cu efecte benefice directe și imediate în economia națională. Prin noul Directorat se vor putea crea nuclee de excelență, ce vor contribui la stoparea „hemoragiei de creiere” și la menținerea în țară a forței de muncă înalt calificate, care în prezent migrează peste hotare.

Noul Directorat mai are ca obiectiv major și sprijinirea altor instituții ale statului pentru retenția și pregătirea resursei umane calificate în securitate cibernetică pentru nevoile naționale – prin personal ce va fi detașat temporar la Directorat (din instituțiile SNAOPSN) încadrat conform statului de funcții și grilei de salarizare ale Directoratului. O grilă proprie și atractivă de salarizare a Directoratului este esențială pentru realizarea acestui obiectiv și păstrarea specialiștilor guvernamentali în securitate cibernetică.

Un element fundamental în rolul noului Directorat îl va constitui educația și pregătirea noilor generații de specialiști în securitate cibernetică. Noul Directorat, în cooperare cu celelalte instituții de stat, în cooperare cu mediul privat și academic va lucra pentru crearea și implementarea unui cadru național de educație și pregătire în domeniul securității cibernetice care să asigure accesul cât mai multor copii și tineri la educația în acest domeniu.

Noile provocări în plan internațional în ceea ce privește securitatea cibernetică precum și Cerințele UE în domeniu se multiplică continuu (5G, Inteligența Artificială, big data, standardizare și certificare cyber, etc.) și necesită un răspuns adecvat nu numai din partea unei instituții, ci mai ales din partea statelor, ca actori internaționali, tocmai de aceea noul Directorat de Securitate Cibernetică va avea rolul de liant între zona de stat, zona privată, zona academică pentru crearea cadrului național adecvat unui răspuns din partea României la aceste noi provocări.

Mai mult, jurisprudența recentă a CJUE (hotărârea în cauza C-549/18, Comisia împotriva României) reprezintă un semnal de alarmă că transpunerea corectă, completă și în termen a directivelor UE trebuie să reprezinte o prioritate pentru toate autoritățile române. În această notă, MAE a reiterat că proiectele de legi care transpun directive sau care aprobă ordonanțe de urgență ale Guvernului ce transpun directive UE trebuie dezbătute de Parlamentul României cu prioritate, în procedură de urgență.

Iată de ce, prezența unei instituții precum Directoratul Național de Securitate Cibernetică va permite inclusiv crearea cadrului juridic necesar implementării noilor Directive și Reglementări în domeniul securității cibernetice”.